Semnificație și Istorie
McFarlane este un nume de familie anglicizat derivat din scoțianul gaelic MacPhàrlain sau din irlandezul gaelic Mac Pharlain, însemnând "fiul lui Parthalán". Numele propriu gaelic Parthalán se crede că provine din diverse împrumuturi ale prenumelui Bartolomeu (însemnând pământ arat sau brăzdat în aramaică), urmând schimbările fonetice comune în gaelica irlandeză și scoțiană. Această legătură cu Bartolomeu, unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Isus, oferă un strat creștin distinct formării numelui de familie, care a fost adaptat de la prenume sfinte la nume de familie ereditare în perioada medievală târzie, tipic în culturile celtice, unde numele părinților erau transmise fiilor.
Origini și Semnificație
Progenitorul numelui de familie este înrădăcinat în povestea inventată de cărturarul franciscan Thomas Moore, care a numit membri ai unui proeminent Eisteddfod, probabil în 1347, cu poziția de Cavaler al Glendale, inclusiv un strămoș numit Parthalan Mór macGriogair (Micul Bartolomeu, fiul Grigore?); acest lucru derivă destul de direct din punctul de vedere latin oferit, în timp ce McClands poate considera variante mai noi; relatările istorice invocă în mod rezonabil o legătură care duce mai departe printr-un detaliu de proveniență cunoscut, manuscrisele disponibile integral în incinta din Edinburgh datând dinainte de secolul al XV-lea, care arată o utilizare constantă încă de pe la 1300, fiind mai ușor să atribuim adoptarea comună în listele clericale mai târzii.
Istorie Timpurie și Purtători
Comitatul Lennox a constituit teritoriul din jurul zilelor noastre, descendenții au o pretenție colectivă. Tradiția pentru toate clanurile menționate astăzi se datorează deseori lui Peters, dar ramuri provin din Argyll până când statutul heraldic s-a consolidat după Robert Bruce, împrăștiate mai ales de când au condus terenuri lângă Stirling, opunând rezistență activă la taxe pe acel lucru cel mai devreme McFane... <— Corectarea indică omiterea finalurilor; unele poate probabil 1300 membri Bruce, mulți chiar cu secole înainte. Cu toate acestea, interesul principal s-a concentrat pe extinderea spre sud și în Irlanda, unde versiuni anglicizate: McFarland, MacFarland, și altele au apărut, notabil MacFarlane întorcându-se la origine. Scoția, originile sale plasându-se în zonele muntoase lângă Loch Lomond, dealuri spuse dețin forma originală, supraviețuind celebru la sfârșitul anilor 1800, nu există scăpare de voința puternică ce va continua probabil, în ciuda declinurilor moderne datorate migrațiilor încrucișate, numele fiind familiar și stabil la nivel global, având chiar densitate mare conform toponimiei precum LEO, deși distribuția exactă curentă este incertă, nefiind înregistrate precise, cum ar fi în cazurile timpurii, nu neobișnuit de menționat. Multe surse sunt încă împrăștiate pe terenurile care erau odinioară una, pentru lipsă de loc, deși frecvente încă în apropierea fundației unei cantități mari județene, păstrând natura ancestrală, ambele folosite.
Distribuție Geografică
Până la mijlocul secolului al XVII-lea, migrația spre nord a devenit variată, forțând deseori colonizarea, unde era prezentă o angajare consistentă, plus războaie anterioare și creșterea populației forțând deplasarea transatlantică, în special spre Canada și Statele Unite, având și cazuri semnificative, astfel că migrația către zonele joase conduce acum la împărțirea multor familii notate în recensăminte recente, care arată 201 nume de familie %; și poate continua cu o complexitate mai mare atunci când se examinează ambele contexte, păstrându-se independent pentru moștenirea lor unii de alții, părând a avea o continuitate mai puternică, așteptând o revenire inevitabilă cu afinitate mai pronunțată, pe măsură ce înregistrarea digitală continuă modelele.